MEMANTINUM

DCI: MEMANTINUM

 

I. Stadializarea afecţiunii

  1. Există trei stadii ale demenţei din boala Alzheimer (sindromul demenţial este stadiul clinic cel mai avansat al acestei boli, şi nu trebuie confundat cu boala Alzheimer ca entitate neuropatologică şi clinică) clasificate după scorurile obţinute la Mini-Evaluarea Statusului Mental (MMSE):
  2. forme uşoare – scor la MMSE 20 – 26; – forme moderate – scor la MMSE 11 – 19; – forme severe – scor la MMSE </= 10.

     

  3. În cazul demenţelor mixte, criteriile de utilizare sunt aceleaşi ca pentru demenţa din boala Alzheimer.

     

  4. Conform Ghidului EFNS, în cazul demenţei de intensitate moderată sau severă din boala Parkinson şi boala difuză cu corpi Lewy, memantina este indicată ca terapie de linia a 2-a doar dacă tratamentul de linia 1 nu are eficacitate optimă/nu poate fi tolerat/sau există un alt argument medical justificat. Memantinum se poate utiliza singură sau în asociere cu un inhibitor de colinesterază, ca şi în cazul bolii

     

    Alzheimer.

     

  5. Criterii de includere (vârstă, sex, parametri clinico-paraclinici etc.)

     

  6. pacienţi cu diagnostic de boală Alzheimer în stadiul de demenţă, demenţă vasculară, demenţă mixtă, demenţa din boala difuză cu corpi Lewy, demenţă asociată bolii Parkinson

     

  7. pacienţi cu cel puţin una dintre următoarele modificări: – scor </= 26 la MMSE (Mini-Evaluarea Statusului Mental)

     

  8. scor </= 5 la Testul Desenării Ceasului pe scala de 10 puncte a lui Sunderland – stadiul 3 pe Scala de Deteriorare Globală Reisberg

     

  9. Tratament (doze, condiţiile de scădere a dozelor, perioada de tratament)

     

    Medicaţie specifică substratului lezional

    Perioada de tratament: de la debut până în faza terminală.

    Doza – forme farmaceutice cu administrare orală în doze de 10 – 20 mg/zi cu titrare lentă 5 mg pe săptămână până la doza terapeutică.

     

    Doza se individualizează în funcţie de respondenţa terapeutică.

     

    IV. Monitorizarea tratamentului

    Starea clinică – MMSE

    Evaluarea stării somatice

     

    Criterii de excludere

     

    lipsa efectului terapeutic la preparat

    intoleranţă la preparat (hipersensibilitate, reacţii adverse)

    noncomplianţă terapeutică

    comorbiditatea somatică

    Înlocuirea preparatului se va face cu: Donepezilum, Galantaminum, Rivastigminum.

     

    Schimbarea preparatului o va face medicul prescriptor (psihiatru, neurolog, geriatru) care dispensarizează pacientul în funcţie de particularităţile evolutive ale bolii, de comorbiditatea somatică existentă şi de medicaţia specifică acesteia individualizând tratamentul.

     

    NOTĂ:

    Fiind un prep arat cu un mod diferit de acţiune, Memantinum se poate prescrie şi în asociere cu preparatele enumerate mai sus: Donepezilum, Galantaminum, Rivastigminum.

     

    V. Reluarea tratamentului

     

    Administrarea acestei clase de medicamente reprezintă o modalitate de tratament de tip continuu până la deciderea întreruperii terapiei (de obicei în fază terminală).

     

     

     

    VI. Prescriptori:

     

    Medicii psihiatri, neurologi, geriatri iniţiază tratamentul, care poate fi continuat şi de către medicul de familie în dozele şi pe durată recomandată în scrisoarea medicală.